Bucătăria românească

Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.

Bucataria romaneasca este una diversa si bogata in gusturi, culori si arome, puternic influentata de istorie si de traditiile straine cu care romanii au intrat in contact, precum si cu feluri de mancare specifice.

Bucataria romaneasca se identifica cu notiunea de bucate alese, cu mirosuri atat de imbietoare, incat chiar si din fotografiile bucatelor romanesti parca razbate aroma lor.

Ceea ce individualizeaza bucataria romanesca este faptul ca preparatele sunt usor de realizat, fara sa necesite dotari speciale, iar ingredientele sunt la indemana oricui.

Cea mai mare influenta a avut-o bucataria balcanica, dar si a altor popoare vecine, cum ar fi cea germana, sarbeasca, si maghiara.

Retetele poarta aceleasi influente ca si restul culturii romanesti: de la romani vine placinta, cuvant care a pastrat sensul initial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perisoare si baclavaua, grecii musacaua, de la bulgari exista o larga varietate de mancaruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar snitelul vine de la austrieci.

Unul din cele mai obisnuite feluri de mancare tipic romanesti este mamaliga, o fiertura de faina de porumb, considerata multa vreme mancarea saracilor, dar care recent a devenit mult mai apreciata.

Principalul fel de carne folosit de romani este carnea de porc, dar se consuma si carne de vita, pui, oaie sau miel, contand mult si regiunea geografica.

Anumite retete sunt preparate in legatura directa cu anotimpul sau cu sarbatorile. De Craciun, fiecare familie taia de obicei un porc si se prepara o larga varietate de mancaruri din carnea si organele acestuia:

piftie, o gelatina facuta cu parti dificil de folosit, cum ar fi urechile, picioarele sau capul, puse in aspic

sarmale, amestec delicios de carnuri in foi de varza, vita, stevie ...

carnati, caltabosi (sau cartabosi), carnati cu ficat (lebar), inveliti in intestine de porc;

tochitura, un fel de tocana servita cu mamaliga si vin

iar ca dulce cozonacul traditional, paine dulce cu nuca, rahat sau cacao.

De Paste, se mananca miel iar felurile specificie sunt:

mielul la cuptor

drobul, un amestec copt de organe, carne si legume proaspete, in special ceapa verde

iar ca desert pasca, o placinta specifica, cu branza si stafide

Principala bautura este vinul, remarcabil prin forta si buchet cu o traditie locala de peste doua milenii. Romania este al noualea mare producator mondial de vinuri, iar recent piata de export a inceput sa creasca. Se produc o mare gama de soiuri locale:

- Feteasca;
- Grasa;
- Tamaioasa;

dar si universale:

- Riesling;
- Merlot;
- Sauvignon blanc;
- Cabernet Sauvignon;
- Chardonnay;
- Muscat Ottonel.

Berea este si ea consumata pe scara larga, venita sub influente germane.
Romania este al doilea mare producator mondial de prune si aproape intreaga productie de prune este folosita pentru a produce tuica, un rachiu de prune obtinut prin distilare.